De ce copiii nu ascultă de părinți la vârste mici

Psihoterapie - Cognitiv-Comportamentala

Mihaela Dumitru

Copiii care nu ascultă de părinții lor la vârste mici pot fi o sursă de frustrare, dar acest comportament poate fi explicat prin evoluția normală a dezvoltării cognitive și emoționale a copilului. La vârste mici, copiii încep să-și dezvolte abilitățile de gândire independente și capacitatea de a lua decizii, ceea ce poate duce la refuzul de a asculta de părinți.

Acest comportament poate fi influențat, de asemenea, de temperamentul copilului, de mediul familial și de relația dintre părinți și copii. Este important de reținut că această etapă este temporară și că părinții pot lua măsuri pentru a-și sprijini copiii în această perioadă de tranziție. Acestea pot include: stabilitate și rutină, comunicare deschisă, oferirea de alternative, respectarea libertății de alegere și utilizarea consecințelor pozitive.

Este, de asemenea, important să se acorde atenție nevoilor emoționale ale copilului și să se evite conflictele inutile. Părinții trebuie să fie modele pentru copiii lor și să le arate cum să se comporte într-un mod responsabil și respectuos. În general, este important să reținem că această etapă de dezvoltare este normală și că, prin încurajare, comunicare și răbdare, părinții pot ajuta copiii lor să treacă cu succes prin această perioadă.

Este important să înțelegem că această fază de negociere și de dezvoltare a independenței este o parte importantă a creșterii și dezvoltării copiilor. Părinții trebuie să fie flexibili și să își adapteze stilul de parenting la nevoile copiilor lor în creștere. Este important să se acorde atenție nevoilor emoționale ale copilului și să se evite conflictele inutile. De asemenea, părinții trebuie să se concentreze pe crearea unui mediu sigur, stabil și predictibil pentru copiii lor.

Este important să fim conștienți de faptul că acest comportament de refuz de a asculta de părinți nu este intenționat sau motivat de răutate. Copiii nu au capacitatea emoțională sau cognitive de a înțelege întotdeauna impactul acțiunilor lor asupra părinților sau a altor persoane. Părinții pot ajuta prin modelarea unui comportament pozitiv și prin oferirea de feedback clar și constructiv.

Comportamentul copiilor care nu ascultă de părinți la vârste mici poate fi explicat prin evoluția normală a dezvoltării cognitive și emoționale a copilului. Părinții pot lua măsuri pentru a-și sprijini copiii în această perioadă, cum ar fi oferirea de stabilitate, respectarea libertății de alegere și evitarea conflictelor inutile. Este important să înțelegem că această etapă este temporară și că părinții pot juca un rol important în ajutorarea copiilor să treacă prin această perioadă cu succes.

În unele cazuri, comportamentul copiilor care nu ascultă de părinți poate fi un semn al unei probleme ascunse de dezvoltare sau emoțională. În aceste situatii, consilierea sau terapia poate fi un mijloc util pentru a ajuta copilul să își rezolve problemele emoționale sau de comportament și pentru a îmbunătăți relația cu părinții. Terapeuții sau consilierii pot lucra cu copiii, cu părinții sau cu ambele pentru a ajuta la rezolvarea problemelor și pentru a îmbunătăți relația familială.

Este important să se acorde atenție semnalelor copiilor și să se consulte un profesionist dacă se suspectează o astfel de problemă. Terapia poate fi un mijloc valoros pentru a oferi suport emoțional, pentru a îmbunătăți abilitățile sociale și de comunicare și pentru a întări relațiile familiare.

cookies